infuzie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INFÚZIE, infuzii, s. f. 1. Soluție apoasă obținută dintr-o plantă prin opărirea ei cu apă clocotită, în scopul extragerii principiilor active pe care le conține; medicament astfel obținut.
2. Încrucișare a unei rase neameliorate cu o rasă ameliorată timp de una sau două generații. [
Var.:
infuziúne s. f.] – Din
fr. infusion, lat. infusio, -onis.infuzie (Dicționar de neologisme, 1986)INFÚZIE s.f. Soluție obținută dintr-o plantă prin opărirea ei cu un lichid fiert în clocote; medicament astfel pregătit. [Pron.
-zi-e, gen.
-iei, var.
infuziune s.f. / cf. fr.
infusion, lat.
infusio].
infuzie (Marele dicționar de neologisme, 2000)INFÚZIE s. f. 1. soluție apoasă dintr-o plantă prin opărire cu un lichid fiert în clocote. 2. introducere a unui lichid organic în organism. 3. (fig.) insuflare, aport (de idei, curaj, sentimente, capital etc.) 4. (zoot.) definirea aportului genetic al rasei amelioratoare într-o încrucișare. (< fr.
infusion, lat.
infusio)
infuzie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)infúzie (-zi-e) s. f.,
art. infúzia (-zi-a), g.-d. art. infúziei; pl. infúzii, art. infúziile (-zi-i-)