înfrâna (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNFRÂNÁ, înfrânez, vb. I.
Tranz. A pune frâu;
p. ext. a îmblânzi, a domestici. ♦
Fig. A stăvili, a reține, a potoli. ♦
Tranz. și
refl. Fig. A (se) stăpâni, a (se) domina. –
Lat. infrenare.