înflori (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNFLORÍ, înfloresc, vb. IV.
I. Intranz. A face, a da flori; a se acoperi de flori.
II. 1. Intranz. Fig. A-și face apariția, a se arăta; a se ivi; a se dezvolta, a crește, a prospera. ♦ A fi în toată frumusețea, strălucirea. ♦ (Despre față) A se îmbujora, a se lumina.
2. Tranz. A împodobi (prin cusături, desene, ornamente etc.), a înfrumuseța. ♦
Fig. A exagera.
3. Tranz. (
Pop.) A face ca o pânză sau un obiect confecționat din pânză să devină alb-strălucitor (prin spălare și uscare la soare). –
Lat. inflorire.