infesta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INFESTÁ, pers. 3
infestează, vb. I.
Tranz. A bântui, a pustii, a nimici; a invada. – Din
fr. infester.infesta (Dicționar de neologisme, 1986)INFESTÁ vb. I. tr. (
Rar) A bântui, a pustii, a distruge. [< fr.
infester, it., lat.
infestare].
infesta (Marele dicționar de neologisme, 2000)INFESTÁ vb. tr. (despre paraziți) a pătrunde într-un organism; a contamina. ◊ a bântui, a invada. (< fr.
infester, lat.
infestare)
infesta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)infestá (a ~) (a contamina, a pustii)
vb.,
ind. prez. 3
infesteázăinfestà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)infestà v.
1. a bântui o țară cu incursiuni;
2. a pustii, vorbind de animale vătămătoare:
lăcustele infestează câmpiile.