inevitabil - explicat in DEX

inevitabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
INEVITÁBIL, -Ă, inevitabili, -e, adj. (Adesea adverbial) Care nu poate fi evitat, care este de neînlăturat, de neocolit; ineluctabil, fatal. – Din fr. inévitable, lat. inevitabilis.

inevitabil (Dicționar de neologisme, 1986)
INEVITÁBIL, -Ă adj. De neocolit, de neînlăturat. [Cf. fr. inévitable].

inevitabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
INEVITÁBIL, -Ă adj. (și adv.) care nu poate fi evitat; de neînlăturat, ineluctabil. (< fr. inévitable, lat. inevitabilis)

inevitabil (Dicționaru limbii românești, 1939)
*inevitábil, -ă adj. (lat. in-evitabilis). Care nu se poate evita: moartea e inevitabilă. Adv. În mod inevitabil.

inevitabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!inevitábil (i-ne-/in-e-) adj. m., pl. inevitábili; f. inevitábilă, pl. inevitábile

inevitabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
inevitabil a. ce nu se poate evita: moartea este inevitabilă.