inegalitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INEGALITÁTE, inegalități, s. f. 1. Faptul de a fi inegal, lipsă de egalitate; neegalitate; disproporție; imparitate.
2. Relație matematică între două mărimi sau expresii care arată că una este mai mare sau mai mică decât cealaltă; neegalitate. – Din
fr. inégalité.inegalitate (Dicționar de neologisme, 1986)INEGALITÁTE s.f. 1. Lipsă de egalitate, neegalitate; disproporție.
2. (
Mat.) Relație între două valori care nu sunt egale. [Cf. fr.
inégalité].
inegalitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)inegalitáte (i-ne- / in-e-) s. f., g.-d. art.
inegalitắții; pl.
inegalitắțiinegalitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)INEGALITÁTE s. f. 1. lipsă de egalitate, neegalitate; disproporție. 2. (mat.) relație între două valori care nu sunt egale. (< fr.
inégalité)
inegalitate (Dicționaru limbii românești, 1939)*inegalitáte f. (fr.
inégalité). Caracteru de a fi inegal:
inegalitatea unor liniĭ, unuĭ teren, uneĭ mișcărĭ. Nepotrivire:
inegalitate de etate. Fig. Bizarerie:
inegalitate de caracter. Astr. Iregularitate observată în mersu stelelor.
Mat. Expresiune în care se compară doŭă cantitățĭ inegale, separate pin [!] semnu > (maĭ mare) saŭ < (maĭ mic).
inegalitate (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)INEGALITÁTE (‹
fr.)
s. f. Faptul de a fi inegal, lipsă de egalitate; imparitate. ♦ (
MAT.) Relație între două elemente care arată că unul dintre ele este mai mic (<) sau mai mare (>) decât celălalt (
i. strictă). Dacă
i. poate deveni, eventual, o egalitate, notația corespunzătoare este „≤” și „≥”.
inegalitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)inegalitate f. lipsă de egalitate:
inegalitate de vârstă, de teren, de caracter, de condițiuni sociale.