inefabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INEFÁBIL, -Ă, inefabili, -e, adj. (
Livr.) Care nu poate fi exprimat în cuvinte; inexprimabil. – Din
fr. ineffable, lat. ineffabilis.inefabil (Dicționar de neologisme, 1986)INEFÁBIL, -Ă adj. (
Liv.) Care nu se poate spune, exprima în cuvinte; inexprimabil. [< it.
ineffabile, fr.
ineffable, lat.
ineffabilis].
inefabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)inefábil (i-ne- / in-e-) adj. m., pl.
inefábili; f.
inefábilă, pl.
inefábileinefabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)INEFÁBIL, -Ă adj. inexprimabil. (< fr.
ineffable, lat.
ineffabilis)
inefabil (Dicționaru limbii românești, 1939)*inefábil, -ă adj. (lat.
in-effabilis, d.
effari, „a exprima, a spune”, din aceĭașĭ răd. cu
fatal, faĭmă). Nespus, care nu se poate exprima pin [!] vorbe:
bucurie inefabilă. Adv. În mod inefabil.
inefabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)inefabil a. ce nu se poate spune cu cuvinte.