inecuație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INECUÁȚIE, inecuații, s. f. Inegalitate între două expresii algebrice, care este valabilă numai pentru anumite valori date variabilelor. [
Pr.: -
cu-a-] – Din
fr. inéquation.inecuație (Dicționar de neologisme, 1986)INECUÁȚIE s.f. (
Mat.) Inegalitate care cuprinde una sau mai multe necunoscute. [Gen.
-iei. / < fr.
inéquation].
inecuație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)inecuáție (i-ne-cu-a-ți-e / in-e-) s. f., art.
inecuáția (-ți-a), g.-d. art.
inecuáției; pl.
inecuáții, art.
inecuáțiile (-ți-i-)inecuație (Marele dicționar de neologisme, 2000)INECUÁȚIE s. f. (mat.) inegalitate conținând elemente cunoscute și necunoscute, adevărată numai pentru anumite valori ale elementelor necunoscute. (< fr.
inéquation)