indisciplinabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INDISCIPLINÁBIL, -Ă, indisciplinabili, -e, adj. (Rar) Care nu poate fi disciplinat. – Din
fr. indisciplinable.indisciplinabil (Dicționar de neologisme, 1986)INDISCIPLINÁBIL, -Ă adj. Care nu poate fi disciplinat; incorigibil. [Cf. fr.
indisciplinable].
indisciplinabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)INDISCIPLINÁBIL, -Ă adj. care nu poate fi disciplinat. (< fr.
indisciplinable)
indisciplinabil (Dicționaru limbii românești, 1939)*indisciplinábil, -ă adj. (fr.
-able). Care nu poate fi disciplinat.