indicare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INDICÁRE, indicări, s. f. Acțiunea de
a indica și rezultatul ei; arătare, semnalare; recomandare. –
V. indica.indicare (Dicționar de neologisme, 1986)INDICÁRE s.f. Acțiunea de a indica; arătare, semnalare; recomandare. [<
indica].
indicare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)indicáre s. f.,
g.-d. art. indicắrii; pl. indicắri