indicațiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INDICAȚIÚNE s. f. v. indicație.indicațiune (Dicționar de neologisme, 1986)INDICAȚIÚNE s.f. v.
indicație.
indicațiune (Dicționaru limbii românești, 1939)*indicațiúne f. (lat.
indicátio, -ónis. V.
dedicațiune). Acțiunea de a indica. Informațiune, lucru care-țĭ indică ceva. – Și
-áție.indicațiune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)indicați(un)e f.
1. acțiunea de a indica;
2. informațiune, indiciu;
indicațiune falșă.