indefinit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INDEFINÍT, -Ă, indefiniți, -te, adj. Care nu este definit, care nu are limite sau margini determinate; nedefinit, nelămurit. ♦ (
Gram.) Nehotărât. – Din
fr. indéfini, lat. indefinitus.indefinit (Dicționar de neologisme, 1986)INDEFINÍT, -Ă adj. 1. Care nu este definit, care nu este explicat; nedefinit, nelămurit.
2. (
Gram.) Nehotărât. [Cf. fr.
indéfini].
indefinit (Marele dicționar de neologisme, 2000)INDEFINÍT, -Ă adj. 1. care nu este definit, explicat; nedefinit, nedeterminat. 2. (gram.) nehotărât. (< fr.
indéfini, lat.
indefinitus)
indefinit (Dicționaru limbii românești, 1939)*indefinít, -ă adj. (lat.
indefinitus). Care nu e definit, căruĭa nu i se poate pune hotar:
seria numerelor prime e indefinită. Nehotărît, nedeterminat:
sensațiune indefinită. Gram. Perfectu indefinit, perfectu compus, ca
am pus; pronume indefinite, pronume nehotărîte, care determină vag, ca:
fie-care, nimenĭ, orĭ-cine. S. n., pl.
e și
urĭ. Lucru indefinit:
indefinitu. Adv. În mod indefinit:
vinu se conservă indefinit.indefinit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)indefinít adj. m.,
pl. indefiníți; f. indefinítă, pl. indefiníteindefinit (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)indefinit a.
1. fără limite determinabile sau cunoscute:
durată indefinită; 2. Gram. care exprimă o idee generală, nedeterminată:
pronume indefinit. ║ n. ceea ce e indefinit.