îndărăt (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNDĂRẮT adv. I. 1. În spate, în urmă, înapoi. ◊
Expr. (
De-a)
îndărătele(
a) =
a) cu spatele înainte;
b) pe dos.
2. La locul de proveniență, în locul unde a fost înainte.
3. (În
expr.)
A da îndărăt =
a) a regresa;
b) (despre lucruri) a restitui.
A da pe cineva îndărăt = a da pe cineva cu o treaptă mai jos, a retrograda.
II. Mai demult, (mai) înainte de timpul actual. [
Var.:
îndărắpt adv.] –
Lat. in-de-retro.