incurba (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INCURBÁ, incurbez, vb. I.
Tranz. (Rar) A curba, a îndoi. – Din
fr. incurver (după
curba).
incurba (Marele dicționar de neologisme, 2000)INCURBÁ vb. tr. a curba, a îndoi. (după fr.
incurver, lat.
incurvare)