incultură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INCULTÚRĂ s. f. Lipsă de cultură a unui om; cultură insuficientă. – Din
fr. inculture.incultură (Dicționar de neologisme, 1986)INCULTÚRĂ s.f. Lipsă de cultură; cultură insuficientă. [Cf. fr.
inculture].
incultură (Marele dicționar de neologisme, 2000)INCULTÚRĂ s. f. lipsă de cultură, de cunoștințe; ignoranță, neștiință. (< fr.
inculture)
incultură (Dicționaru limbii românești, 1939)*incultúră f., pl.
ĭ (d.
cultură; fr.
inculture). Lipsă de cultură.
incultură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)incultúră s. f.,
g.-d. art. incultúrii