incoruptibil - explicat in DEX

incoruptibil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
INCORUPTÍBIL, -Ă, incoruptibili, -e, adj. Care nu poate fi corupt; integru, onest, cinstit. – Din fr. incorruptible, lat. incorruptibilis.

incoruptibil (Dicționar de neologisme, 1986)
INCORUPTÍBIL, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care nu poate fi corupt; integru, cinstit, onest. [Cf. fr. incorruptible, lat. incorruptibilis].

incoruptibil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
INCORUPTÍBIL, -Ă adj., s. m. f. (cel) care nu poate fi corupt; integru, cinstit, onest. (< fr. incorruptible, lat. incorruptibilis)

incoruptibil (Dicționaru limbii românești, 1939)
*incoruptíbil, -ă adj. (lat. in-corruptibilis). Care nu poate fi corupt (stricat, mituit): judecător incoruptibil.

incoruptibil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
incoruptíbil adj. m., pl. incoruptíbili; f. incoruptíbilă, pl. incoruptíbile

incoruptibil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
incoruptibil a. care nu poate fi corupt: judecător incoruptibil.