incorecțiune - explicat in DEX

incorecțiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
INCORECȚIÚNE, incorecțiuni, s. f. (Înv.) Incorectitudine. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. incorrection.

incorecțiune (Dicționaru limbii românești, 1939)
*incorecțiúne f. (d. corecțiune; fr. incorrection). Lipsă de corecțiune, greșală [!] contra științeĭ saŭ arteĭ: incorecțiune de stil. Loc, pasagiŭ incorect.

incorecțiune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
incorecțiúne (înv.) (-ți-u-) s. f., g.-d. art. incorecțiúnii; pl. incorecțiúni

incorecțiune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
incorecțiune f. greșală în contra regulelor artei: incorecțiunea stilului.