incorect (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INCORÉCT, -Ă, incorecți, -te, adj. 1. Care nu este corect; greșit, eronat, inexact, necorect.
2. Necinstit, neonest, înșelător. – Din
fr. incorrect.incorect (Dicționar de neologisme, 1986)INCORÉCT, -Ă adj. Greșit, inexact. ♦ Necinstit, neonest. [Cf. fr.
incorrect].
incorect (Marele dicționar de neologisme, 2000)INCORÉCT, -Ă adj. greșit, inexact. ◊ necinstit, neonest. (< fr.
incorrect)
incorect (Dicționaru limbii românești, 1939)*incoréct, -ă adj. (d.
corect; fr.
incorrecte; lat.
in-correctus, necorijat). Care nu e corect:
îmbrăcăminte, traducere, purtare incorectă. Adv. În mod incorect:
a te exprima incorect românește.incorect (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)incoréct adj. m.,
pl. incorécți; f. incoréctă, pl. incorécteincorect (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)incorect a. ce nu e corect.