incomoditate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INCOMODITÁTE s. f. Lipsă de comoditate. ♦ Neplăcere, jenă. – Din
fr. incommodité.incomoditate (Dicționar de neologisme, 1986)INCOMODITÁTE s.f. Lipsă de comoditate. ♦ Neplăcere, jenă. [Cf. fr.
incomodité].
incomoditate (Marele dicționar de neologisme, 2000)INCOMODITÁTE s. f. lipsă de comoditate. ◊ neplăcere, jenă, deranj. (< fr.
incommodité)
incomoditate (Dicționaru limbii românești, 1939)*incomoditáte f. (lat.
in-commóditas, -átis). Lipsă de comoditate, jenă, strîmtoare:
incomoditatea unuĭ instrument, uneĭ case, uneĭ cizme. Pl. Neplăcerĭ, neajunsurĭ:
incomoditățile războĭuluĭ, bătrînețiĭ.incomoditate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)incomoditáte s. f.,
g.-d. art. incomoditắțiiincomoditate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)incomoditate f. jenă produsă de un lucru incomod.