incolor - explicat in DEX

incolor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
INCOLÓR, -Ă, incolori, -e, adj. Care nu are culoare, care nu e colorat. ♦ Fig. Fără personalitate, fără strălucire; șters, searbăd. – Din fr. incolore, lat. incolor.

incolor (Dicționar de neologisme, 1986)
INCOLÓR, -Ă adj. Lipsit de culoare. ♦ (Fig.) Fără personalitate, searbăd, șters. [Cf. fr. incolore, it. incoloro, lat. incolor].

incolor (Marele dicționar de neologisme, 2000)
INCOLÓR, -Ă adj. 1. lipsit de culoare. 2. (fig.) fără personalitate; searbăd, șters. (< fr. incolore, lat. incolor)

incolor (Dicționaru limbii românești, 1939)
*incolór, -ă adj. (lat. in-color, -óris). Fără coloare [!]: apa e incoloră. Fig. Fără strălucire, fără farmec: stil incolor. Adv. În mod incolor: a scrie incolor.

incolor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
incolór adj. m., pl. incolóri; f. incolóră, pl. incolóre

incolor (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
incolor a. 1. care nu e colorat: lichid incolor; 2. fig. monoton, searbăd: 4stil incolor.