incizie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INCÍZIE, incizii, s. f. 1. (
Med.) Tăietură, secționare făcută într-un țesut cu bisturiul sau cu un alt instrument chirurgical.
2. Tăietură făcută în scoarța unui arbore, cu scopul de a opri și de a dirija o cantitate mai mare de substanțe nutritive către inflorescențe, provocând astfel o creștere mai mare a fructelor și grăbirea coacerii lor.
3. Ornamentare a unui obiect din lut, piatră, metal prin zgârierea în suprafața lui cu ajutorul unui instrument special; ornament astfel rezultat. – Din
fr. incision, lat. inciaio.incizie (Dicționar de neologisme, 1986)INCÍZIE s.f. Tăietură făcută cu bisturiul în corpul unui om sau al unui animal. ♦ Tăietură făcută în coaja unui arbore sau în interiorul unui material. [Gen.
-iei, var.
inciziune s.f. / cf. fr.
incision, it.
incisione, lat.
incisio].
incizie (Marele dicționar de neologisme, 2000)INCÍZIE s. f. 1. tăietură operată cu bisturiul în corpul unui om sau animal; incizură (2). ◊ (fig.) cuvânt, expresie sarcastică, vitriolantă. 2. crestătură în coaja unui arbore, în interiorul unui material. (< fr.
incision, lat.
incisio)
incizie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)incízie (tăietură)
(-zi-e) s. f.,
art. incízia (-zi-a), g.-d. art. incíziei; pl. incízii, art. incíziile (-zi-i-)