închega (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNCHEGÁ, închég, vb. I.
1. Refl. și
tranz. A se face sau a face să devină cheag; a (se) coagula. ◊
Expr. (
Tranz.)
Minte de încheagă apele = minte foarte tare. ♦
Refl. (Rar) A se strânge la un loc, a se uni, a se lipi trainic (cu ceva sau unul cu altul).
2. Refl. Fig. A prinde contur, a se forma, a lua ființă. –
Lat. in-coagulare.