înceta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNCETÁ, încetez, vb. I.
Intranz. și
tranz. A se opri dintr-o acțiune, a nu mai continua o acțiune. ◊
Expr. A înceta din viață = a muri. [
Prez. ind. și: (
reg.)
încét] –
Lat. *
quetare (=
quietare).