inacciu (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))INACCÍU, -ÍE, inaccii, adj. (Turcism
înv.) Încăpățânat, îndărătnic. –
Tc. inatçi.inacciŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)inaccíŭ, -íe adj. (turc.
῾inadğy. V.
inat).
Gorj. Rar. Îndărătnic, încăpățînat.