imprimantă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IMPRIMÁNTĂ, imprimante, s. f. (
Inform.) Dispozitiv periferic prin intermediul căruia sunt extrase datele din calculatoare prin înscrierea automată a caracterelor alfanumerice sau grafice pe hârtie. – Din
fr. imprimante.imprimantă (Dicționar de neologisme, 1986)IMPRIMÁNTĂ s.f. Mașină de imprimare a rezultatelor obținute la un calculator electronic. [< fr.
imprimante].
imprimantă (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)IMPRIMÁNTĂ (‹
fr.)
s. f. (
INFORM.) Echipament de ieșire utilizat pentru tipărirea informației furnizate de un sistem de calcul într-o formă direct interpretabilă de către utilizator (litere, cifre, semne de punctuație etc.). În funcție de tehnica de tipărire utilizată,
i. pot fi: cu tambur, matriceală, cu jet de cerneală, cu laser. ♦ Hârtia folosită pentru această tipărire.
imprimantă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)imprimántă s. f.,
g.-d. art. imprimántei; pl. imprimánte