impregna (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IMPREGNÁ, impregnez, vb. I.
Tranz. și
refl. (Adesea
fig.) A (se) îmbiba cu o substanță (lichidă) pentru a căpăta impermeabilitate, rezistență etc. – Din
fr. imprégner, lat. impraegnare.impregna (Dicționar de neologisme, 1986)IMPREGNÁ vb. I. tr., refl. A (se) îmbiba cu o substanță (lichidă). [Pron.
-preg-na. / < fr.
imprégner, cf. it.
impregnare].
impregna (Marele dicționar de neologisme, 2000)IMPREGNÁ vb. tr., refl. a (se) îmbiba cu o substanță. (< fr.
imprégner, lat.
impregnare)
impregna (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)impregná (a ~) vb.,
ind. prez. 3
impregneázăimpregnà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)impregnà v.
1. a pătrunde un corp cu substanța altuia;
2. fig. a inculca în spirit.