imprecatoriu - explicat in DEX

imprecatoriu (Dicționar de neologisme, 1986)
IMPRECATÓRIU, -IE adj. (Rar) Care are formă de imprecație. [Pron. -riu. / cf. fr. imprécatoire].

imprecatoriu (Marele dicționar de neologisme, 2000)
IMPRECATÓRIU, -IE adj. care are formă de imprecație. (< fr. imprécatoire)

imprecatoriu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
imprecatóriu [riu pron. riu] adj. m., f. imprecatórie (-ri-e); pl. m. și f. imprecatórii

imprecatoriŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
*imprecatóriŭ, -ie adj. (d. imprecațiune). Care are forma uneĭ imprecațiunĭ: formulă imprecatorie.