imobiliza - explicat in DEX

imobiliza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IMOBILIZÁ, imobilizez, vb. I. Tranz. A aduce pe cineva sau ceva în stare de nemișcare, de neclintire, a face să nu se mai poată mișca, să nu mai poată acționa. ♦ A investi mari disponibilități într-o întreprindere, într-o afacere (scoțându-le din circuitul normal). – Din fr. immobiliser.

imobiliza (Dicționar de neologisme, 1986)
IMOBILIZÁ vb. I. tr. A pune pe cineva sau ceva în imposibilitate de a se mișca; a înțepeni, a încremeni. [< fr. immobiliser].

imobiliza (Marele dicționar de neologisme, 2000)
IMOBILIZÁ vb. tr. 1. a pune pe cineva sau ceva în imposibilitatea de a se mișca; a înțepeni. 2. a investi mari disponibilități materiale și bănești într-o întreprindere, într-o afacere, scoțându-le din circuitul normal. (< fr. immobiliser)

imobiliza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
imobilizá (a ~) vb., ind. prez. 3 imobilizeáză

imobiliza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
IMOBILIZÁ, imobilizez, vb. I. Tranz. A aduce pe cineva sau ceva în stare de nemișcare, de neclintire, a face să nu se mai poată mișca, să nu mai poată acționa. ♦ A investi mari disponibilități într-o întreprindere, într-o afacere (scoțându-le din circuitul normal). — Din fr. immobiliser.

imobilizà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
imobilizà v. 1. a face imobil; 2. Jur. a da unui efect mobiliar calitatea de imobil.