imobiliar - explicat in DEX

imobiliar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IMOBILIÁR, -Ă, imobiliari, -e, adj. (Despre bunuri materiale) Care nu poate fi transportat; imobil². ♦ Care se ocupă de bunuri imobile². Agenție imobiliară. [Pr.: -li-ar] – Din fr. immobilier.

imobiliar (Dicționar de neologisme, 1986)
IMOBILIÁR, -Ă adj. (Despre bunuri materiale) Care nu se poate transporta; nemișcător; imobil. [Pron. -li-ar. / cf. fr. immobilier].

imobiliar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
IMOBILIÁR, -Ă adj. 1. (despre bunuri materiale) care nu poate fi transportat. 2. referitor la bunuri fixe, imobile. (< fr. immobilier)

imobiliar (Dicționaru limbii românești, 1939)
*imobiliár, -ă adj. (fr. immobilier). De avere imobilă, compus din imobile: avere imobiliară, vînzare imobiliară.

imobiliar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
imobiliár¹ (-li-ar) adj. m., pl. imobiliári; f. imobiliáră, pl. imobiliáre

imobiliar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*imobiliár² s. n.

imobiliar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
imobiliar a. privitor la imobile: vânzare imobiliară.

imobiliar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
IMOBILIÁR, -Ă, imobiliari, -e, adj., s. n. 1. Adj., s. n. (Despre bunuri materiale) Care nu poate fi transportat; imobil². 2. Adj. Care se ocupă de bunuri imobile¹. Agenție imobiliară. [Pr.: -li-ar] — Din fr. immobilier.