îmbunătăți (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎMBUNĂTĂȚÍ, îmbunătățesc, vb. IV.
Tranz. și
refl. A face ca ceva să devină sau a deveni mai bun, a face să capete sau a căpăta o valoare sau o calitate superioară; a (se) ameliora, a (se) îndrepta. [
Var.: (
înv.)
îmbunătățá vb. I] –
În + bunătate.