imbecilizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IMBECILIZÁRE, imbecilizări, s. f. Acțiunea de
a (se) imbeciliza și rezultatul ei. –
V. imbeciliza.imbecilizare (Dicționar de neologisme, 1986)IMBECILIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) imbeciliza. [<
imbeciliza].
imbecilizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)imbecilizáre s. f.,
g.-d. art. imbecilizắrii; pl. imbecilizắriimbecilizare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IMBECILIZÁRE, imbecilizări, s. f. Acțiunea de
a (se) imbeciliza și rezultatul ei. —
V. imbeciliza.