imbeciliza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IMBECILIZÁ, imbecilizez, vb. I.
Tranz. și
refl. A aduce sau a ajunge în stare de imbecilitate; a (se) tâmpi, a (se) îndobitoci, a (se) idiotiza. –
Imbecil +
suf. -iza.imbeciliza (Dicționar de neologisme, 1986)IMBECILIZÁ vb. I. tr., refl. A (se) tâmpi, a (se) îndobitoci. [Cf. fr.
imbécilliser].
imbeciliza (Marele dicționar de neologisme, 2000)IMBECILIZÁ vb. tr., refl. a (se) tâmpi, a (se) îndobitoci. (< fr.
imbécilliser)
imbeciliza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)imbecilizá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
imbecilizeázăimbeciliza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IMBECILIZÁ, imbecilizez, vb. I.
Tranz. și
refl. A aduce sau a ajunge în stare de imbecilitate; a (se) tâmpi, a (se) îndobitoci, a (se) idiotiza. —
Imbecil +
suf. -iza.