îmbăla (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎMBĂLÁ, îmbălez, vb. I.
Tranz. A umple de bale; a umezi cu salivă;
spec. a muia cu salivă firul de tors în timpul torsului manual. ♦
Fig. A folosi cuvinte vulgare (la adresa cuiva). –
În + bale.