imanentist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IMANENTÍST, -Ă, imanentiști, -ste, adj.,
s. m. și
f. (Adept) al imanentismului. – Din
fr. immanentiste.imanentist (Dicționar de neologisme, 1986)IMANENTÍST, -Ă adj. Referitor la imanentism. //
s.m. și f. Adept al imanentismului. [< fr.
immanentiste].
imanentist (Marele dicționar de neologisme, 2000)IMANENTÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al imanentismului. (< fr.
immanentiste)
imanentist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IMANENTÍST, -Ă, imanentiști, -ste, adj.,
s. m. și
f. (Adept) al imanentismului. — Din
fr. immanentiste.