imaculat - explicat in DEX

imaculat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IMACULÁT, -Ă, imaculați, -te, adj. (Adesea fig.) Care este fără pată; foarte curat; neatins. – Din fr. immaculé, lat. immaculatus.

imaculat (Dicționar de neologisme, 1986)
IMACULÁT, -Ă adj. (Adesea fig.) Curat; nepătat. [Cf. fr. immaculé, lat. immaculatus].

imaculat (Marele dicționar de neologisme, 2000)
IMACULÁT, -Ă adj. curat, nepătat. ◊ (fig.) pur, cast. (< fr. immaculé, lat. immaculatus)

imaculat (Dicționaru limbii românești, 1939)
*imaculát, -ă adj. (lat. immaculatus, d. mácula, pată: albeață imaculată. Fig. Fără pată morală: inocență imaculată.

imaculat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
imaculát adj. m., pl. imaculáți; f. imaculátă, pl. imaculáte

imaculat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
imaculat a. neprihănit: imaculata Fecioară.

imaculat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
IMACULÁT, -Ă, imaculați, -te, adj. (Adesea fig.) Care este fără pată; foarte curat; neatins. — Din fr. immaculé, lat. immaculatus.