ie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÍE, ii, s. f. 1. Bluză femeiască caracteristică portului național românesc, confecționată din pânză albă de bumbac, de in sau de borangic și împodobită la gât, la piept și la mâneci cu cusături alese, de obicei în motive geometrice, cu fluturi, cu mărgele etc.
2. Parte a corpului la unele animale, reprezentată printr-o îndoitură a pielii. –
Lat. [vestis]
linea.ie (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)íe adv. (reg.) da, așa e!.
ie (Marele dicționar de neologisme, 2000)-ÍE/-IÚNE s. f. „stare”, „calitate”. (< fr.
-ion)
ie (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)ié adv. – Da.
Germ. ja. În
Trans. După Pușcariu,
Lr., 280, în loc de
e(ste), cf. fi.ie (Dicționaru limbii românești, 1939)1) íe f. (lat.
linea [vestis], haĭnă de in, d.
lineus, de in; fr.
linge, sp.
liña. V.
in, linie. Cp. cu
vîlnic).
Vest. Cămașă femeĭască țărănească ornată cu cusuturĭ [!] de arnicĭ de orĭ-ce coloare și cu fluturĭ.
ie (Dicționaru limbii românești, 1939)2) íe f. (lat.
îlia n. pl., pîntece, coaste. V.
iliac).
Vechĭ. Partea de jos a pînteceluĭ, vintre. V.
stinghie 2 și
deșert.ie (Dicționaru limbii românești, 1939)ie- și
ĭerárh m. (vgr.
῾ierárhes [=
arhiereús], d.
iereús, preut [!], și
árho, domnesc). Șef al preuților și călugărilor, arhiereŭ.
Sfințiĭ Treĭ Ierarhĭ (adică Vasile cel Mare, Grigore Cuvîntătoru de Dumnezeŭ și Ion Gură-de-aur), o sărbătoare ortodoxă la 30 ianuariŭ.
ie (Dicționaru limbii românești, 1939)ie- și
ĭerárhic, -ă adj. (vgr.
῾ierarhikós). Care ține de ierarhie:
ordine, cale ierarhică. Adv. În mod ierarhic.
ie (Dicționaru limbii românești, 1939)ie- și
ĭerarhíe f. (vgr.
῾ierarhia). Calitatea, demnitatea de ierarh. Ordinea și subordonarea celor noŭă cete de îngerĭ. Gradațiunea funcțiunilor bisericeștĭ, militare saŭ civile.
ie (Dicționaru limbii românești, 1939)ie- și
ĭerátic, -ă adj. (vgr. ῾
ieratikós, d.
῾ierós, sacru). Relativ la preuțĭ [!], la cele sacre.
Scrierea ieratică, un fel de scriere cursivă scoasă din cea ieroglifică și întrebuințată la Egiptenĭ numaĭ de preuțĭ, din care cauză s´a și numit așa.