idilism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IDILÍSM s. n. 1. Caracteristică a ceea ce este idilic; caracter rustic-idealizat al unei opere literare sau al unei literaturi.
2. Caracter romanțios, sentimental al unei opere de artă.
3. Preferință pentru elemente idilice. –
Idilă +
suf. -ism.idilism (Dicționar de neologisme, 1986)IDILÍSM s.n. Caracteristică a ceea ce este idilic; preferință pentru elemente idilice. [<
idilă +
-ism].
idilism (Marele dicționar de neologisme, 2000)IDILÍSM s. n. 1. caracter idilic. 2. preferință pentru elemente idilice. (< idilă + -ism)
idilism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)idilísm s. n.idilism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IDILÍSM s. n. 1. Caracteristică a ceea ce este idilic; caracter rustic-idealizat al unei opere literare sau al unei literaturi.
2. Caracter romanțios, sentimental al unei opere de artă.
3. Preferință pentru elemente idilice. —
Idilă +
suf. -ism.