ideolog (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IDEOLÓG, -Ă, ideologi, -ge, s. m. și
f. Persoană care formulează, apără și reprezintă ideologia unor categorii sociale, unor curente etc. [
Pr.:
-de-o-] – Din
fr. idéologue.ideolog (Dicționar de neologisme, 1986)IDEOLÓG, -Ă s.m. și f. Creator, exponent, teoretician al unei ideologii. [Cf. fr.
idéologue].
ideolog (Marele dicționar de neologisme, 2000)IDEOLÓG, -Ă s. m. f. creator, exponent, teoretician al unei ideologii. (< fr.
idéologue)
ideolog (Dicționaru limbii românești, 1939)*ideológ m. (d.
ideologie). Care se ocupă de ideologie.
Fig. Visător, utopist. V.
practic.ideolog (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ideológ (-de-o-) s. m.,
pl. ideológiideolog (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)ideolog m.
1. cel ce reduce toată filozofia la ideologie;
2. fig4. utopist, în știință sau în politică.ideolog (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IDEOLÓG, -Ă, ideologi, -ge, s. m. și
f. (Rar la
f.) Persoană care formulează, apără și reprezintă ideologia unor categorii sociale, unor curente etc. [
Pr.:
-de-o-] — Din
fr. idéologue.