ideografie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IDEOGRAFÍE s. f. Sistem de scriere cu ajutorul ideogramelor. [
Pr.:
-de-o-] – Din
fr. idéographie.ideografie (Dicționar de neologisme, 1986)IDEOGRAFÍE s.f. Sistem de scriere cu ideograme. [Gen.
-iei. / fr.
idéographie, cf. gr.
idea – idee,
graphein – a scrie].
ideografie (Marele dicționar de neologisme, 2000)IDEOGRAFÍE s. f. sistem de scriere cu ajutorul ideogramelor. (< fr.
idéographie)
ideografie (Dicționaru limbii românești, 1939)*ideografíe f. (d.
ideĭe și
grafie). Reprezentarea directă a ideilor pin [!] semne grafice (un semn p. fie-care ideĭe, ca cifrele).
ideografie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ideografíe (-de-o-gra-) s. f.,
art. ideografía, g.-d. art. ideografíei; pl. ideografíi, art. ideografíileideografie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)ideografie f. reprezentarea directă a ideilor prin semne grafice.
ideografie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IDEOGRAFÍE, ideografii, s. f. Sistem de scriere cu ajutorul ideogramelor. [
Pr.: -
de-o-] — Din
fr. idéographie.