idealizant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IDEALIZÁNT, -Ă, idealizanți, -te, adj. (Rar) Care idealizează. [
Pr.:
-de-a-] – Din
fr. idéalisant.idealizant (Dicționar de neologisme, 1986)IDEALIZÁNT, -Ă adj. Care idealizează. [Cf. fr.
idéalisant].
idealizant (Marele dicționar de neologisme, 2000)IDEALIZÁNT, -Ă adj. care idealizează. (< fr.
idéalisant)
idealizant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)idealizánt (rar)
(-de-a-) adj. m.,
pl. idealizánți; f. idealizántă, pl. idealizánteidealizant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IDEALIZÁNT, -Ă, idealizanți, -te, adj. (Rar) Care idealizează. [
Pr.:
-de-a-] — Din
fr. idéalisant.