humărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HUMĂRÍE, humării, s. f. (Rar) Loc de unde se scoate humă. –
Humă +
suf. -ărie.humărie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)humăríe (rar)
s. f.,
art. humăría, g.-d. art. humăríei; pl. humăríi, art. humăríile