htonian (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HTONIÁN, -Ă, htonieni, -e, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Referitor la divinitățile subpământene.
2. S. m. și
f. Divinitate subpământeană. [
Pr.:
-ni-an] – Din
fr. chthonien.htonian (Dicționar de neologisme, 1986)HTONIÁN, -Ă adj. Referitor la pământ, al pământului, pământesc; subpământesc, subteran; htonic. ♦ (Op.
uranian) relativ la așa-zisele divinități subpământene. //
s.m. și f. Divinitate subpământeană. [Pron.
-ni-an, var.
chtonian, -ă adj. / < fr.
chtonien, cf. gr.
chton – pământ].
htonian (Marele dicționar de neologisme, 2000)HTONIÁN, -Ă adj. referitor la pământ, al pământului; subteran; htonic. ◊ referitor la divinitățile subpământene. (< fr.
chtonien)
htonian (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)HTONIÁN (‹
gr.)
adj. (În religiile antice) Epitet acordat divinităților și demonilor care au legătură cu lumea subpământeană (
ex. Hades, Demetra și Persefona alcătuiau o triadă
h.).
htonian (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)htonián (-ni-an) adj. m.,
s. m.,
pl. htoniéni (-ni-eni); adj. f.,
s. f. htoniánă, pl. htoniéne