hrăpăreț (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HRĂPĂRÉȚ, -EÁȚĂ, hrăpăreți, -e, adj. Care încearcă prin orice mijloace să se îmbogățească; lacom de avere, avid de câștig; rapace. –
Hrăpi +
suf. -ăreț.hrăpăreț (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hrăpăréț adj. m.,
pl. hrăpăréți; f. hrăpăreáță, pl. hrăpăréțe