hoplit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HOPLÍT, hopliți, s. m. Soldat echipat cu armament greu, la vechii greci. – Din
fr. hoplite.hoplit (Dicționar de neologisme, 1986)HOPLÍT s.m. Soldat pedestru greu înarmat la vechii greci. [< fr.
hoplite, gr.
hoplites].
hoplit (Marele dicționar de neologisme, 2000)HOPLÍT s. m. (în Grecia antică) infanterist dotat cu o armură grea, cu un scut mare și cu lance. (< fr.
hoplite, lat.
hoplites)
hoplit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hoplít (ho-plit) s. m.,
pl. hoplíți