holender (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HOLÉNDER, holendere, s. n. V. holendru.holender (Dicționar de neologisme, 1986)HOLÉNDER s.n. v.
holendru.
holender (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)holendér, -dre, s.n. – (min.) Manșon pentru furtunul de apă sau de aer; colier. – Din germ. Holländer „olandez” (MDA).
holender (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)HOLÉNDER (‹
germ.)
s. n. (
TEHN.) Mașină cu funcționare discontinuă folosită pentru diferite operații în procesul de fabricare al hârtiei (
ex. h. de măcinare,
h. spălător,
h. destrămător și
h. pentru înălbire).
holender (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)HOLENDER, Ioan (
n. 1932, Timișoara), bariton, impresar și manager austriac de origine română. Stabilit în Austria, unde deține roluri secundare în opere. Înființează agenția de impresariat „Holender”, pe care o dezvoltă împreună cu Toma Popescu. Calități manageriale deosebite. Director al Operei din Viena (din 1991). Atenție constantă acordată artei lirice românești.
holender (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!holénder s. n.,
pl. holéndere