holding (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HÓLDING s. n. Societate care deține o cantitate suficientă din acțiunile altei societăți pentru a putea exercita controlul asupra ei. – Din
engl.,
fr. holding.holding (Dicționar de neologisme, 1986)HÓLDING s.n. (
Ec.) Formă de subordonare a diferitelor întreprinderi (societăți) prin controlul participanților de către o societate anonimă pe acțiuni. [< engl., fr.
holding, cf. engl.
hold – a ține].
holding (Marele dicționar de neologisme, 2000)HÓLDING s. n. formă de monopol care subordonează diferite unități prin controlul participanților de către o societate anonimă pe acțiuni. (< engl., fr.
holding)
holding (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)HÓLDING [hóuldiŋ] (‹
cuv. engl.)
s. n. Societate al cărei obiectiv constă în achiziționarea altor firme în scopul deținerii unui portofoliu de titluri de participare care să-i asigure o poziție de control.
H. încasează dividende de la firmele controlate (filiale), dar participă la finanțarea acestora prin acordarea și/sau garantarea unor împrumuturi făcute de filiale și prin participarea la majorarea capitalului.
H. poate fi pur, dacă obiectul lui exclusiv este gestionarea titlurilor de participare deținute, și mixt, în cazul în care exercită și activități industriale sau în domeniul comerțului.
holding (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!hólding s. n.,
pl. hóldinguri