hoardă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HOÁRDĂ, hoarde, s. f. 1. Grupare în care erau organizate popoarele nomade mongole primitive.
2. Ceată, bandă de oameni care pradă și pustiesc;
p. ext. armată cotropitoare. [
Var.:
hórdă, oárdă s. f.] – Din
pol. horda, rus. orda.