hipotensiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HIPOTENSIÚNE, hipotensiuni, s. f. Scădere trecătoare sau menținere constantă a tensiunii arteriale sub valorile normale, în stări de șoc sau la unii oameni normali; hipotonie (
2). [
Pr.:
-si-u-] – Din
fr. hypotension.hipotensiune (Dicționar de neologisme, 1986)HIPOTENSIÚNE s.f. Micșorare a tensiunii arteriale; hipotonie (
3) [în DN]. [Pron.
-si-u-. / < fr.
hypotension].
hipotensiune (Marele dicționar de neologisme, 2000)HIPOTENSIÚNE s. f. scădere anormală a tensiunii arteriale. (< fr.
hypotension)
hipotensiune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hipotensiúne (-si-u-) s. f.,
g.-d. art. hipotensiúnii