hiposecreție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HIPOSECRÉȚIE, hiposecreții, s. f. Scădere a secreției unei glande sub valorile normale. – Din
fr. hyposécrétion.hiposecreție (Dicționar de neologisme, 1986)HIPOSECRÉȚIE s.f. (
Biol.) Diminuare a secreției unei glande. [Gen.
-iei. / < fr.
hyposécrétion].
hiposecreție (Marele dicționar de neologisme, 2000)HIPOSECRÉȚIE s. f. diminuare a secreției unei glande. (< fr.
hyposécrétion)
hiposecreție (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hiposecréție (-se-cre-ți-e) s. f.,
art. hiposecréția, g.-d. art. hiposecréției; pl. hiposecréții, art. hiposecréțiile