hipocotil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HIPOCOTÍL, hipocotile, s. n. Porțiune din tulpina unei plantule cuprinsă între cotiledoane și baza rădăcinii. – Din
fr. hypocotyle.hipocotil (Dicționar de neologisme, 1986)HIPOCOTÍL s.n. (
Bot.) Regiune a tulpinii plantelor, situată între cotiledoane și colet
2. [< fr.
hypocotyle].
hipocotil (Marele dicționar de neologisme, 2000)HIPOCOTÍL s. n. regiune a tulpinii plantelor, între cotiledoane și colet
2. (< fr.
hypocotyle)
hipocotil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hipocotíl s. n.,
pl. hipocotíle